După rugăciunile începătoare Acatistului, zicem:
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Icosul 1
Îngerul cel întîi stătător din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat și i-a stat înainte grăind-i unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;
Bucură-te, cea prin care piere blestemul;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mântuirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești;
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești;
Bucură-te, că ești scaun Împăratului;
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele;
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări;
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura;
Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 2-lea
Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia?
Icosul al 2-lea
Înțelegerea cea neînțeleasă căutând Fecioara să o înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să se nască fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus;
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere;
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos;
Bucură-te, capul poruncilor Lui;
Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu;
Bucură-te, pod, care-i treci la Cer pe cei de pe pământ;
Bucură-te, minune, mult slăvită de îngeri;
Bucură-te, Ceea ce le ești diavolilor rană de mult plâns;
Bucură-te, Ceea ce ai născut Lumina cea neapusă;
Bucură-te, Ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut;
Bucură-te, Ceea ce întreci mintea înțelepților;
Bucură-te, Ceea ce luminezi gândurile credincioșilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe Ceea ce nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având Fecioara în pântece pe Dumnezeu primit, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscându-i închinarea, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei neveștejite;
Bucură-te, agonisirea rodului celui fără de moarte;
Bucură-te, Ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre;
Bucură-te, brazdă care ai îndospitt înmulțirea milelor;
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor;
Bucură-te, ceea ce înflorești ca Raiul desfătării;
Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor;
Bucură-te, tămâia rugăciunii cea bine primită;
Bucură-te, curăția a toată lumea;
Bucură-te, bunăvoirea lui Dumnezeu către noi, cei muritori;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 4-lea
Vifor de gânduri necredincioase având întru sine înțeleptul Iosif, s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, Ceea ce ești fără de prihană; iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului;
Bucură-te, staulul oilor celor cuvântătoare;
Bucură-te, chinuirea vrăjmașilor celor nevăzuți;
Bucură-te, deschizătoarea ușilor Raiului;
Bucură-te, că cele cerești împreună se bucură cu cele pământești;
Bucură-te, că cele pământești împreună dănțuiesc cu cele cerești;
Bucură-te, gura apostolilor netăcută;
Bucură-te, nebiruita îndrăznirea a purtătorilor de chinuri;
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței;
Bucură-te, cunoștința cea luminoasă harului;
Bucură-te, Cea prin care s-a golit iadul;
Bucură-te, Cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 5-lea
Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o înțelepții, mers-au pe urma luminii ei; și ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe tarele Împărat; și ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-L sluji și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucură-te, raza zilei celei de taină;
Bucură-te, Ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii;
Bucură-te, Ceea ce luminezi pe tăiuitorii Treimii;
Bucură-te, Ceea ce l-ai zvârlit din putere pe călăul cel fără de omenie;
Bucură-te, Ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai mântuit din slujba păgânească;
Bucură-te, Ceea ce ne curățești de lucrurile cele necurate;
Bucură-te, Ceea ce ai stins închinarea la foc;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai potolit văpaia chinurilor;
Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși;
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 6-lea
Mărturisitori și purtători de Dumnezeu fiind filosofii, s-au întors în Babilon, împlinindu-și prorocia; și tuturor mărturisindu-Te pe Tine, Hristoase, lăsatu-l-au pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucind în Egipt Tu, Lumina adevărului, gonit-ai întunericul minciunii. Că idolii lui nerăbdând tăria Ta, Mântuitorule, au căzut; iar cei ce de ei au scăpat, îi cântau Născătoarei de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor;
Bucură-te, căderea demonilor;
Bucură-te, Ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii;
Bucură-te, Ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească;
Bucură-te, mare care ai înecat pe netrupescul faraonul;
Bucură-te, piatră care ai adăpat însetații de viață;
Bucură-te, stâlp de foc care călăuzești pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul;
Bucură-te, hrană și cupă cu mană;
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte;
Bucură-te, pământul făgăduinței;
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte;,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 7-lea
Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc; dar Te-ai făcut lui cunoscut și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de prihană și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi văzând minunea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii;
Bucură-te, cununa înfrânării;
Bucură-te, Ceea ce ai luminat chipul Învierii;
Bucură-te, Ceea ce ai arătat viața îngerească,
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii;
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulți se adumbresc;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Îndreptătorul celor rătăciți;
Bucură-te, Ceea ce ai născut peMântuitorul celor robiți;
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept;
Bucură-te, iertarea multor greșiți;
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 8-lea
Văzând naștere minunată, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la Cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă întru înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput;
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste;
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredincioși;
Bucură-te, lauda cea fără de îndoire a celor credincioși;
Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi;
Bucură-te, sălașul cel preamărit al Celui ce este pe serafimi;
Bucură-te, Ceea ce ai unit lucruri potrivnice întru una;
Bucură-te, Ceea ce ai unit fecioria și nașterea;
Bucură-te, Cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii;
Bucură-te, Cea prin care s-a deschis raiul;
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos;
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat ca Dumnezeu L-a văzut Om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem Născătoare de Dumnezeu, că-ți stau înainte ca niște pești fără de glas; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, de o taină ca aceasta minunându-ne, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu,
Bucură-te, comoara rânduielii Lui,
Bucură-te, Ceea ce pe filosofi îi arăți neînțelepți,
Bucură-te, Ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători,
Bucură-te, că nebunit s-au arătat întrebătorii cei cumpliți,
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme,
Bucură-te, Ceea ce ai spart vorbele cele încâlcite ale atenienilor,
Bucură-te, Ceea ce ai umplut mrejele pescarilor,
Bucură-te, Ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței,
Bucură-te, Ceea ce pe mulți i-ai luminat la minte,
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască,
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți,
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 10-lea
Vrând Împodobitorul tuturor să mântuiască lumea, la ea a venit, precum i se făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi. Căci, cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine: că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățându-i pe toți să cânte ție:
Bucură-te, turnul fecioriei;
Bucură-te, ușa mântuirii;
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de-nțeles;
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine;
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte;
Bucură-te, Ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe semănătorul curăției;
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță;
Bucură-te, Ceea ce ai împreunat Domnului pe cei credincioși;
Bucură-te, Ceea ce între fecioare ai fost unică hrănitoare de Prunc;
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 11-lea
Împărate sfinte, de Ți-am aduce cântări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, că se biruiește toată cântarea care va să tindă către mulțimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndreptează spre cunoștința cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător;
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse;
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele;
Bucură-te, Ceea ce pe vrăjmași îi îngrozești ca un tunet;
Bucură-te, că din tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină;
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe;
Bucură-te, Ceea ce ne-ai arătat chipul cristelniței;
Bucură-te, Ceea ce curățești urmele păcatului;
Bucură-te, baie care speli conștiința;
Bucură-te, cupă care dai gust bucuriei;
Bucură-te, adierea mirosului celui bun al lui Hristo;
Bucură-te, viața veseliei celei de taină;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 12-lea
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești venit-ai singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui și rupând zapisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Care ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât sfinții;
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucură-te, comoara vieții cea nedeșertată;
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși;
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioși;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;
Bucură-te, zidul Împărăției cel nebiruit;
Bucură-te, Cea prin care se ridică biruințele;
Bucură-te, Cea prin care se surpă vrăjmașii;
Bucură-te, tămăduirea trupului meu;
Bucură-te, mântuirea sufletului meu;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul al 13-lea
O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, mântuiește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia!
(Acest Condac se zice de trei ori)
Apoi iarăși se citește Icosul 1: Îngerul cel întîi stătător, ...
și Condacul 1: Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, ...
Icosul 1
Îngerul cel întîi stătător din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat și i-a stat înainte grăind-i unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;
Bucură-te, cea prin care piere blestemul;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mântuirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești;
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești;
Bucură-te, că ești scaun Împăratului;
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele;
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări;
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura;
Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Apoi se zice această
RUGĂCIUNE
către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Stăpână, Ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toată făptura; mirarea cea mare a îngerilor, propovăduirea prorocilor, podoaba cea aleasă a arhanghelilor, întărirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoarea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și mărirea fecioarelor, veselia cea lină a maicilor, înțelepciunea și învățătura pruncilor, cârmuitoarea săracilor și a văduvelor; îmbrăcăminte celor goi, sănătate celor bolnavi, izbăvire celor robiți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare neostenită celor rătăciți, mergere ușoară celor călători, odihnă bună celor osteniți, acoperământ și scăpare celor asupriți; nădejde celor fără de nădejde, ajutătoare celor lipsiți; celor săraci bogăție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; celor păcătoși mântuire către Dumnezeu; tuturor creștinilor îngrădire tare, ajutătoare nebiruită și folositoare.
Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasă a luminii celei înțelegătoare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, Ceea ce ești mărită de cele cerești, minte îngerească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; Împărăteasa împăraților, Stăpâna tuturor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, palat al Preasfântului Duh, scaun de foc al nevăzutului Împărat, chivot ceresc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zămislirea negrăită a trupului lui Hristos, cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu bună glăsuire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adâncul milelor, picătura care risipești mânia lui Dumnezeu, adâncimea cea nemăsurată, taina cea negrăită, minunea cea neștiută, minune nespusă;
Biserică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacurilor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, rai sufletesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoasă, care ai înflorit nouă veselia cerească, strugurele mântuirii noastre, paharul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, încpătura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu împotriva tuturor celor nelegiuiți; îngrozire diavolilor, biruință în războaie, păzitoare adevărată tuturor creștinilor și lumii încredințată mântuire.
O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele și părțile creștinești și tot poporul cel binecredincios, care scapă și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpăstiile, de boală, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi, de toate durerile și toată îmbulzeala. Ca să nu fie împuținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, Ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi aducătoare de roadele cele de folos, pe care nouă le dăruiești. Ușurează, ridică și miluiește Stăpână preamilostivă, Născătoare de Dumnezeu prealudată, de toate nevoile, , pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspinarea lor; ci ne înnoiește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mulțumire, aflându-te pe tine ajutătoare. Milostivește-te, Doamnă Preacurată, spre ajutorul poporului celui binecredincios.
Nădejdea noastră, adună pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.
O, milostivă și preaîndurată Împărăteasă a cerului și a pământului, Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, miluiește cu mijlocirea ta poporul dreptcredincios și toată dreptcredincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău acoperământ și roagă pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor noștri văzuți și nevăzuți ce se oștesc asupra noastră. Miluiește și mântuiește prin rugăciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bisercii Ortodoxe Române, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei,părinți arhimandriți, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul dreptcredincios care se închină icoanei tale.
Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru buna credință, din această viață în cea veșnică, împreună cu îngerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și cu rugăciunea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile îgerești să se desfăteze.
Că tu ești, Doamnă, mărirea celor cerești și ajutătoarea pământenilor; tu ești nădejdea și folositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fierbinte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, îndrăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși suntem nevrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doamnă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfârșit, și să stăm fără de rușine în ziua judecății de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeului nostru, slăvindu-L pe El împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Lui Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Și se face otpustul:
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi!
